Daca in urma cu doi ani Alexandra Ivascu ne indemna prin intermediul colectiei de diploma, sa visam la un Wonderland al contrastelor, in care piesele se excludeau reciproc, insa alcatuiau in cele din urma o imagine puternica si sugestiva, iata ca la Gala UAD 2012 recent incheiata, tanarul designer a reusit sa surprinda tot printr-o poveste, insa de aceasta data cu un mesaj mult mai coerent si mai percutant.
Cand am pasit in backstage, prima zona care mi-a atras atentia a fost cea in care se afla colectia Alexandrei Ivascu. Acest lucru s-a datorat in mare parte desfasurarii de forte si agitatiei cu ultimele pregatiri. Mai multe colege ale Alexandrei erau angrenate intr-o munca extrem de migaloasa, asemenea unui roi de albine, asezate pe jos in fata standerelor cu piesele colectiei si cu toata atentia concentrata asupra definitivarii decoratiunilor din flori uscate, pe care aveau sa le aseze fir cu fir pe cadrele din lemn ale gentilor/geamantanelor cu forme geometrice (o definitie fashion a bagajului emotional).
Modelele Alexandrei erau deja imbracate si se distingeau inevitabil in masa de negru si gri care predomina in backstage. O gura de aer proaspat in moda, care mai destindea putin atmosfera sumbra cu iz apocaliptic care se revarsase din plin peste sala imensa a hotelului Grand Italia.
Impactul a fost cu atat mai mare, cu cat iesirea pe catwalk a modelelor s-a produs la finalul Galei, colectia Alexandrei fiind ultima prezentata in seara cu pricina. Four Moments of Love (coordonator lect. univ. dr. Elena Basso Stanescu) este o poveste fashion de o sensibilitate extrema, cu un mesaj optimist, de care cred ca avem cu totii nevoie in aceasta perioada de adanci framantari.
Printre travestiti si neadaptati social, personaje dubioase cu atitudine rock si pantofi imprumutati de la cel mai apropiat club de noapte, drapaje chinuite si design-uri mult prea mimetic transpuse, colectia Alexandrei Ivascu, a parut ca un moment de gratie pe podiumul de la Cluj. Un moment care nu mai avea nevoie de nicio explicatie, care mi-a asternut un zambet pe buze in miez de noapte si care mi-a confirmat inca o data credinta in succesul exceptiilor de la regula.
Ce este altceva moda decat visul, fantezia si gratia, transpuse in imagini care starnesc dorinta si accelereaza pulsul? Alexandra Ivascu a reusit sa transmita emotie, dincolo de admiratia fata de vestimentatie. Styling-ul excelent gandit, cromatica superba, discursul puternic, atitudinea modelelor potrivita cu ideea colectiei… iar piesele in sine aproape ca nici nu au mai contat. Delimitat de ansamblu, design-ul nu convinge prin absolut nimic si nici nu sta marturie a profunzimii anilor de studiu, insa cu toate acestea ceea ce ramane in final este fiorul resimtit in momentul defilarii.
Iar daca un designer tanar, de abia iesit de pe bancile scolii a inteles aceste premise extrem de importante in economia unui viitor business, atunci pasii esentiali au fost parcursi cu succes. Aceasta este diferenta dintre un simplu producator sau un reproducator anonim, bun executant si cu talent la tivit, si un creator de povesti fashion, al caror final este scris chiar de femeile care se regasesc in vesminte. Pasiune, dragoste, despartire, rutina… etapele urmate in cuplu, dar si in mult mai sensibila relatie designer-creatie.
Foto credit: Daniel Robu
Foarte drăguţă şi inspirativă colecţia Alexandrei! Felicitări pentru premiu şi mă simt onorată că am putut ajuta pentru shooting!