Ultimele doua saptamani s-au constituit intr-un adevarat maraton al evenimentelor fashion si beauty, pe paliere distincte din punct de vedere al conceptului si al starii generate, insa similare ca modalitate de desfasurare. Ceea ce in epoca Internet denumim “teaser”, in urma cu doua sau trei secole se traducea printr-o nota pecetluita cu sigiliu rosu, care incita la nivel tactil (pergamentul special pe care era scris mesajul) si apoi olfactiv (aroma subtila de trandafir din scrisorile de amor sau notele de lavanda, gardernie ca semn al aprecierii).
Summer Roses - pictura semnata Cora Ogden
Pregatirea unei manifestari conectate cu frumosul si-a pierdut orice semnificatie in lumea virtuala, cand lejeritatea cu care raspundem invitatiei pe mail pentru a mai bifa un obiectiv in calendar, frizeaza ridicolul. Emotia descoperii nu isi mai gaseste lacasul firesc, in conditiile in care individualitatea se risipeste pe o lista de confirmari, iar aportul in ecuatia evenimentului nu se reduce decat la imaginea vandabila.
Ipad-ul serveste drept suport pentru lectura facila a comunicatului de presa, ancorat in fraze perfect intuibile, care transcriu aceleasi retete de PR binecunoscute in RO, iar savoarea momentului se cufunda printre bulele de sampanie intr-un deliciu patronat de Bahus la ore tarzii.
Morning Duet (Cora Ogden)
Surprizele cu iz fashion poarta o uniforma care departe de a fascina si de a se incadra intr-o tipologie, isi gasesc functionalitatea asemenea unui card de acces care deschide usi fara mize reale. In cateva locuri ramase pentru moment secrete, calitatea de membru este conferita cu prisosinta de valoarea umana si de afinitati comune. Discretia acestor medii nu se manifesta ca o aura a falsei pretiozitati, ci ca un ultim bastion al firescului nealterat de umeri lati si minti inguste.
Recent am avut placerea de a descoperi inefabilul si frumosul intr-un dar cu totul special, poate cel mai pretios primit in ultimii ani. Am ramas uluita in fata hartiei aurii, ferecate cu un simbol aparte si impregnate cu o rara si subtila aroma de vanilie. Nu mi-am putut da seama de unde provine si nici nu am cautat explicatia, dat fiind ca nu intotdeauna cuvintele sunt cele care pot deslusi tainele unui gest facut din suflet.
Doua mesaje scrise de mana, unul introdus in pliul hartiei aurii si altul ascuns in interior, au insotit firul explorarii, asemenea unor indicii intr-un labirint pentru a descoperi obiectul aflat pe un stativ sau pe o perna din catifea in centru. O parte din universul interior al persoanei a plecat spre mine si nu in mod gratuit, ci pe baza unor certitudini nerostite, insa suspendate intr-un punct comun, acolo unde nu ajunge decat un fir invizibil.
Odinioara la curtile regale, fervoarea balurilor era capabila sa coboare zeii din cele mai inalte sfere, pentru a experimenta emotiile umane, singurele care transced spatiul si timpul, fara a avea nevoie de picatura magica de ambrozie. Astazi in cursa contra-cronometru la “mascaradele” fara masti, nu a mai ramas decat gustul amar al devoalarii mult prea facile, la mare moda printre fanfaronii cu pretentii.
