Prinsa in mrejele lui Cronos, moda isi negociaza constant pretul fiecarui bilet de intrare in arhivele bibliotecilor. De foarte multe ori paginile ingalbenite si aspre ale tomurilor vechi, prilejuiesc celor cu mintea deschisa, in urma unui studiu aprofundat, adevarate revelatii capabile sa contureze noi abordari.
Odinioara, codurile ferecau in interiorul piramidelor secrete mai pretioase decat ambrozia zeilor si nu intamplator, infima parte nedenaturata a cunoasterii acelor vremuri se afla la baza unora dintre conceptele marcante ale istoriei recente. Moda nu s-a nascut dintr-un capriciu al vreunei dame mult prea incorsetate si nu si-a asumat nici luxul contemplarii.
Moda timpurilor a mers cu pasi bine calculati in ritmul dictat de cateva personaje, denumite in mod generic designeri, actori pe o scena in continua transformare. Taierea capetelor la ghilotina modei sau incoronarea lor functie de prognoza vremii, nu au insemnat decat spectacole publice, menite sa condimenteze putin meniul cu tendinte.
In mod similar functioneaza apostrofarile sau ridicarile in slavi din prezent, cu singura diferenta ca fiecare dintre acestea se releva a fi drept reversuri ale medaliei. Timpul nu a lucrat niciodata in favoarea cuiva si nici nu a tinut cont de parti-pris-uri. In schimb, timpul a sanctionat implicit pe cei care fie nu au stiut din start cum sa il fructifice, fie au abuzat de pasuirea si indulgenta sa, invaluindu-se in mantia autosuficientei.
Prea multe conversatii s-au incheiat de-a lungul lui 2011, prin invocarea lipsei de TIMP si prea multi l-au ponegrit pe nedrept. In schimb, la o simpla privire de ansamblu huzurul a fost la el acasa, definind oameni complacuti in situatii generate de ei insisi. Nu te poti intitula designer daca nu ai exercitiul organizarii timpului si daca nu iti dovedesti capacitatea de autocontrol indiferent de context.
Succesul sau insuccesul in moda nu este dictat de nimic altceva decat de coordonatele de TIMP. Timpul pe care la inceputul parcursului profesional simti ca il detii in cantitati aproape neingurgitabile si de care te saturi repede, indepartandu-l si inlocuindu-l cu aspiratii in loc de materializari. Timpul pe care dupa ce ai diploma de designer in buzunarul de la piept, il ciopartesti precum o bucata de stofa ramasa printr-un colt al atelierului, erijandu-te intr-un calau al propriului viitor. Timpul caruia i-ai putea datora atat de multe, dar pe care particica cu particica il vinzi la amanetul de lux cufundat in rotocoale de fum “cool”.
Cronos nu te inghite precum un prunc in fasa decat daca se simte amenintat de prezenta ta. In tot acest TIMP, singurul dusman invizibil si nedetectabil decat printr-o introspectie profunda esti chiar TU. Sorbind din ceasca de cafea la ora pranzului si exaltandu-te in jocul bulelor efemere de sampanie la miez de noapte, te condamni la un destin trist si pecetluit de anonimat.
Daca in TIMP tivul fustei la care ai lucrat intr-o dupa-amiaza ploioasa se va plia cu aceeasi eleganta pe rotula bunicii, mamei si a fiicei, atunci ai asigurat un loc in loja modei. Altminteri simplele dorinte, ambitii sau aspiratii la glorie le poti fereca intr-un cufar si aseza pe altarul modei, pentru a servi curateniei de sezon si transportarii balastului.
