Reperele cosmeticii de avantgarda sau stiinta asezata in slujba frumusetii

Intre marsul sufragetelor din Statele Unite ale Americii, condus de catre Alice Paul in 1912, si scandalul provocat la inceputul anilor ’30 de orbirea unei femei ca urmare a folosirii unui produs extrem de toxic pentru gene, industria cosmetica a fost zguduita din temelii. Manifestul pentru drepturile politice a fost puternic sustinut de frumusete, rujul rosu fiind purtat pe atunci ca un simbol al emanciparii, iar legea adoptata tot de catre o femeie, Eleanor Roosevelt, a venit sa reglementeze, incepand cu 1938, activitatea companiilor producatoare de cosmetice, si sa le determine sa investeasca in cercetare. Pentru Helena Rubinstein acest lucru nu reprezenta defel o noutate, dat fiind ca inca de la lansarea pe piata a cremei originale Valaze, in anul 1902, eforturile sale au mers mana in mana cu stiinta. Dupa 120 de ani, Helena Rubinstein continua sa seteze noi standarde in arealul frumusetii, avantgarda regasindu-se la propriu, nu doar metaforic, in ADN-ul unui brand aflat mereu in fruntea cursei pentru inovatie.

Momentul schimbarii

Pana spre finele anilor ’30, nicaieri in lume activitatea marcilor cosmetice nu era reglementata. Cu atat mai putin in Statele Unite ale Americii unde apetenta pentru frumusete incurajase aparitia a catorva mii de afaceri, fiecare dintre ele incercand sa cucereasca un segment de piata. Aparent, parea ca este loc pentru toata lumea. Femeile din inalta societate devenisera cliente fidele ale saloanelor si institutelor de frumusete, in timp ce clasa mijlocie nu ezista sa incerce tot ce aparea nou pe rafturile magazinelor universale, acolo unde chiar si cele mai bizare produse de beauty erau acceptate spre vanzare, in virtutea stimularii consumului si a conturarii treptate a unei industrii.

In 1921, cand a avut loc in Statele Unite ale Americii primul concurs de frumusete, premisele cosmeticii, ca “big business”, erau cat se poate de evidente. Daca la inceputul anilor ’20 statisticile aratau ca o femeie de clasa medie cheltuia anual aproximativ 300 de dolari pe produse de beauty, un deceniu mai tarziu, erau raportate cheltuieli totale de 700 de milioane de dolari pe an pentru servicii de infrumusetare si cosmetice. Deja nu se mai putea vorbi despre elitism, ci despre o democratizare a industriei de beauty si implicit despre o productie de masa.

Helena Rubinstein asteptase si pregatise indelung acest moment. Fabricile sale din Saint-Cloud si Long Island produceau peste 70 de game de produse cosmetice, inclusiv cele mai noi si in voga produse, lansate in 1923 si care aveau sa schimbe complet regulile jocului frumusetii: formulele slimming pentru reducerea celulitei, care veneau sa completeze si sa potenteze eficienta tratamentelor corporale introduse in saloanele sale. Contextul era deja creeat: “flapper girls”, tinerele femei cu ale lor siluete longilinii si suple, le detronasera deja pe “Gibson girls” si devenisera promotoarele unei noi imagini feminine.

In Franta, atat Vogue cat si Le Jardin des Modes, promovau intens acest nou standard de frumusete, determinandu-le pe cititoare sa recurga la masuri uneori extreme. Fata de anii trecuti, greutatea ideala insemna 10 kilograme in minus. Pentru a ramane slabe, femeile incepusera sa tina diete, sa mearga mai des la masaje, si sa recurga chiar la operatii estetice sau la consumul de cocaina care devine un drog la moda in societate, dat fiind ca suprima apetitul si sustinea ritmul alert de Charleston pe ringul de dans, pana in zorii zilei.

Eliberate de constrageri si dornice sa incerce cat mai multe lucruri noi, tinerele in mod special devenisera principalele cliente ale marcilor care le ofereau nu doar diversitate, ci si eleganta. Atat Helena Rubinstein, cat si Guerlain, imaginasera pudre compacte magnifice, tuburi de ruj de buze care semanau cu opere de arta veritabile, si desigur posete in stil art deco pentru a purta aceste obiecte pretioase. Dintr-un stigmat social, machiajul devenise un trademark al noilor vremuri, al libertatii de exprimare.

La New York, Helena il angajase pe maestrul Mikhail Mordkin sa predea “Rubinstein Rhytmics”, un program de exercitii fizice in care erau integrate si miscari de dans, pentru mentinerea unei siluete cat mai suple. Coco Chanel isi castigase deja notorietatea si devenise ea insasi un trendsetter. Fotografia de pe yacht-ul Ducelui de Wellington, in care aparea relaxata si cu pielea usor bronzata, avea sa deschida femeilor din intreaga lume apetitul pentru mersul la plaja, si mai mult decat atat, sa consacre bronzul drept un indicator al frumusetii si al sanatatii deopotriva. Madame era bineinteles pregatita deja. Intreaga ei viata a avut o aversiune fata de soare, lucru perfect firesc tinand cont de numeroasele probleme pe care le-a avut de corectat in ceea ce priveste tenul australiencelor, iar in saloane ei erau produsele fotoprotectoare erau disponibile de ani buni.

Adoptarea reglementarilor FDA din anul 1938, prin care companiile producatoare de cosmetice erau indemnate sa specifice lista de ingrediente pe produsele comercializate si sa nu mai foloseasca in reclamele publicitare afirmatii care nu au o sustinere reala, nu a facut altceva decat sa ii intareasca Helenei convingerea pe care a avut-o inca de la bun inceput: fara stiinta, frumusetea nu are valoare si nu poate exista.

Inceputurile cosmeticii de avantgarda

“Daca imi arati o femeie care nu isi doreste sa arate tanara si frumoasa, iti spun sigur ca respectiva nu judeca limpede”, i-a replicat Helena, jurnalistei Allisson Grey, in anul 1922, intr-un interviu foarte lung, publicat in American Magazine. O declaratie pe care Madame nu o facea in premiera, insa care introducea un nou termen-cheie in discutie despre aparenta: TINERETEA. Inca o data, Helena dadea tonul, caci cultul pentru tinerete nu era defel unor trecator, ci avea sa ramana in topul preocuparilor feminine de-a lungul deceniilor urmatoare si sa “alimenteze” cercetarea si inovatia in arealul cosmeticii.

“Nimic nu indica mai clar trecerea anilor pe chipul feminin, decat o piele lasata si un oval facial care si-a pierdut conturul”. Madame era perfecta constienta de limitele cosmeticii clasice si nu s-a ferit niciodata sa sustina interventiile estetice. Chiar daca nu a avut ea insasi curajul sa experimenteze astfel de proceduri, le-a studiat in amanunt si a preluat o serie de principii din medicina estetica in gamele ei de varf.

Cele doua razboaie mondiale au avut si partea lor “buna”, in sensul in care au impulsionat medicii sa isi imbunatateasca tehnicile de lucru si sa faca din ce in ce mai mult in arealul chirurgiei plastice si reconstructive. In Statele Unite ale Americii, dr. Harold Gillies a operat peste 2000 de soldati adusi de pe frontul de lupta aproape desfigurati, iar in Franta, extrem de cautat era dr. Voronoff, cel care a inventat si un ser rejuvenant pe baza de extract din testicule de maimuta, ale carui proprietati au fost analizate de catre dr. Kapp care facea parte din echipa Helenei Rubinstein.

Dupa adoptarea Food, Drug and Cosmetic Act in 1938, Valaze, crema lansata in 1902, a fost redenumita in “Wake Up Cream” si promovata drept o formula intens regeneranta. Baza stiintifica si cercetarile efectuate in laboratoarele Helenei erau comunicate mai mult ca niciodata, aceasta fiind deseori fotografiata purtand halatul alb de chimist peste tinutele couture de la marile case pariziene. La inceputul anilor ’40, bugetul lunar mediu pentru publicitate in reviste precum Vogue sau Harper’s Bazaar se situa in jurul a 40.000 – 50.000 de dolari, putand ajunge chiar la 60.000 de dolari.

In fabricile sale, Madame instituise deja de o perioada buna de timp regula testarii fiecarui ingredient utilizat in produsele cosmetice, in vederea determinarii gradului de toxicitate. Exemplul sau a fost urmat si de brandurile competitoare, mai cu seama sub auspiciile FDA. De la o simpla crema, Helena ajunsese sa inregistreze vanzari anuale de 2 milioane de dolari, ritmul lansarilor de produse nefiind egalat de niciun alt brand.

Chimistii care lucrau la laboratorul ei din Viena au conceput prima mascara waterproof din lume, lansata in anul 1939 la New York World’s Fair, unde a si fost supusa testului, fiind purtata de catre inotatoare, in cadrul unui spectacol de dans in apa desfasurat la Aquacade. Anul urmator, mascara waterproof a fost pusa la vanzare pe piata, devenind unul dintre produsele bestseller.

In 1948, noua din zece americance detineau cel putin un ruj de buze. Atat in timpul Marii Crize Economice, cat si dupa cele doua conflagratii mondiale, cel mai bun “antidepresiv” era pentru femei rujul de buze, un produs accesibil, care aduce multa bucurie si care avea puterea de a schimba rapid atat look-ul, cat si starea de spirit. Madame a venit insa cu un nou concept. Dupa mascara waterproof, trebuia sa urmeze si rujul rezistent la transfer.

Produsele de machiaj devenisera nu doar populare, ci incepusera sa se si rafineze, iar Helena era mereu prima atunci cand venea vorba despre “the next best thing”. In 1949, brandul Helena Rubinstein lansa Silk Powder, o pudra de fata extrem de fina, cu proteine de matase veritabila, aproape imperceptibila si la polul opus fata de produsele similare ale vremii.

In decurs de un deceniu, pana la inceputul anilor ’60, Helena a conceput alte doua creme complet inovatoare: Contour Lift Firm, primul produs destinate reconturarii ovalului facial si imbunatatirii fermitatii pielii, si Lanolin Vitamin Formula, o emulsie de tip ulei in apa, mult mai eficienta si mai usoara comparativ cu formulele clasice in care particulele de apa erau dispersate intr-o faza uleioasa. Conform statisticilor, femeile din America ajunsesera sa cheltuiasca annual 4 miliarde de dolari pe produse de beauty.

Madame era neobosita. In vara lui 1959, la 87 de ani si intr-o stare destul de fragila, a zburat la Moscova pentru a face cunoscut numele Helene Rubinstein in cadrul American National Exhibition. Manifestarea a fost deschisa de insusi vice-presedintele american Richard Nixon, acompaniat de prim-ministrul rus Nikita Khrushchev, iar Helena a cheltuit 100.000 de dolari pentru amenajarea pavilionului sau si pentru printarea brosurilor in limba rusa.

Cosmetica de varf a momentului

La cativa ani de la disparitia Helenei, compania a fost vanduta Colgate-Palmolive, constra sumei de 143 de milioane de dolari, insa gloria brandului a fost restabilita odata cu achizitia marcii Helena Rubinstein de catre L’Oreal, in anul 1988. Produsele de machiaj au devenit in timp mai putin importante, prioritatea constituind-o cercetarea in arealul cosmeticii, tradusa prin lansarea unor produse cutting-edge, precum Prodigy Powercell si Replasty.

Parteneriatele cu medicii specialisti, atat de importante pentru Helena, au continuat sa fie cultivate, astfel incat in 2008, brandul Helena Rubinstein a incheiat o colaborare cu renumitul chirurg plastic Dr. Pfulg, fondatorul prestigioasei clinici elvetiene Laclinic, in vederea inceperii unei munci de pionierat (cum altfel!) in cercetarea cosmetica. Mai precis, o colectie de produse a caror actiune este inspirata de procedurile de estetica medicala. Acesta avea sa fie doar primul dintr-o serie de parteneriate de exceptie.

In 2012, Helena Rubinstein semna parteneriatul academic cu Dr. Jean-Marc Lemaitre, Directorul de Cercetare al Institutului National de Sanatate si Medicina din Franta, si Director Executiv al Institutului de Medicina Regenerativa si Bioterapie din Montpellier, in vederea extinderii cunoasterii in arealul reprogramarii celulare. Insa anul acesta a reprezentat inca un pas inainte pe drumul catre inovatie: aprofundarea biologiei celulare, gratie noii colaborari incheiate cu INGRAALYS, un start-up francez al carui co-fondator este Dr. Lemaitre, si care beneficiaza de toate resursele necesare si de cele mai complexe platforme de lucru cu oameni de stiinta, academicieni, profesori si medici.

Ce inseamna toate acestea? In primul rand studii clinice extrem de bine targetate, puse la punct in exclusivitate pentru Helena Rubinstein, si care permit un progres uimitor de rapid pe teritorii inca neexplorate. Fiecare linie de ingrijire, corectie si tratament a pielii Helena Rubinstein, reprezinta excelenta exercitata intr-unul dintre arealele definitorii pentru brand: REFACERE CELULARA, REGENERARE, REPROGRAMARE. Trei segmente care alcatuiesc impreuna cheia de aur a tineretii eterne. Departe de a fi o metafora frumoasa, este o realitate sustinuta de cele mai noi descoperiri stiintifice. Helena Rubinstein nu este doar un nume menit sa trezeasca nostalgii, este simbol al avantgardei cosmetice care de mai bine de un secol reuneste in jurul sau tot ceea ce este mai bun, de la cercetatori, dermatologici, medici esteticieni, cosmetologi si chimisti, pana la ingrediente rare si pretioase, sau complexe unice, patentate, care realmente reusesc sa faca o diferenta in ecuatia sanatatii si a frumusetii pielii.

Cercetarea anti-aging este dusa la un nou nivel si concentrata intr-o linie cosmetica care are in vedere modificarile functionale si de structura la nivel celular. Mai precis, senescenta celulara. Despre ce este vorba: celulele care nu se mai divid, poarta denumirea de celule senescente (imbatranite sau adormite) si reprezinta un pericol real pentru celelalte celulele active, deoarece le influenteaza comportamentul, determinandu-le sa isi incetineasca metabolismul. Aceasta este practic sursa proceselor inflamatorii, cele care constituie declansatorul tuturor problemelor cutanate.

Dupa aproape un deceniu de cercetari, Dr. Jean-Marc Lemaitre impreuna cu echipa sa, a reusit sa conceapa o strategie de reprogramare celulara in doua etape: inhibarea actiunii celulelor senescente asupra celor active, si inversarea intregului proces, prin stimularea regenerarii si a refacerii matricei celulare. Mai mult decat atat, Dr. Lemaitre a facut o descoperire remarcabila: semnele imbratranirii pot fi identificate la nivelul celulelor, cu cinci ani inainte ca acestea sa devina vizibile. Acest lucru inseamna ca procesul imbatranirii este reversibil.

Rezultatul cercetarilor in arealul senescentei celulare s-a concretizat in includerea in formulele Prodigy Cellglow a celor mai potente ingrediente active cunoscute pana in prezent, cu eficienta dovedita in reprogramarea celulara: celule native din specia de floare de colt care s-a dovedit a fi campioana absoluta la capitolul rezistenta in conditii meteo extreme.

Lansata in 2018, gama anti-aging Prodigy Cellglow a fost reformulata anul acesta, Helena Rubinstein alaturand celulelor native de floare de colt, noi extracte senolitice (molecule care tintesc celulele senescente), si o concentratie mai mare de niacinamide si ramnoza (un derivat natural de zahar cu actiune antirid), pentru un efect de redensifiere si imbunatatire a aspectului general al pielii.

De-a lungul ultimei luni am avut privilegiul de a testa noile formule si marturisesc ca nu am mai fost de ani buni impresionata intr-o asemenea masura de o gama de skincare. De la texturile extrem de fine, care in momentul in care ating pielea simti cum o cuprind intr-o imbratisare calda si afectuoasa, pana la compatibilitatea perfecta cu tenul, nu am identificat nici cel mai mic cusur. Insa aspectul cu adevarat extraordinar, consta in efectul vizibil pe piele inca de la primele utilizari. In mod normal, urmaresc transformarile la nivelul epidermei in decurs de 28 de zile din momentul inceperii unei noi game de produse, acesta fiind ciclul natural de regenerare, insa Prodigy Cellglow mi-a prilejuit o surpriza complet neasteptata, in timp record. Si asta in conditiile in care tenul meu avea nevoie de toata sustinerea din lume. De un “miracol” pana la Craciun.

Serul concentrat, crema de ochi si crema de fata Prodigy Cellglow au sosit precum niste “daruri divine”, probabil asa cum era si Valaze pentru femeile dornice sa isi ingrijeasca pielea, in urma cu peste un secol, in cazul meu fiind vorba despre o oboseala si o devitalizare duse la extrem. A fost o luna in care nu am reusit sa imi trag sufletul niciun moment, in care am lucrat enorm, m-am odihnit foarte putin in timpul noptii, si nici nu mi-am hranit organismul asa cum ar fi trebuit.

Primul efect vizibil l-am observat in zona conturului de ochi, aceasta fiind si cea in care se reflecta cu precadere oboseala acumulata. Din punct de vedere genetic, ma declar o norocoasa, nu ma confrunt cu cearcane, in schimb semnele suprasolicitarii nu ma ocolesc si lasa inevitabil urme. Conceputa pentru a revitaliza pielea fina din jurul ochilor, Deep Rejuvenating Eye Cream din gama Prodigy Cellglow, este cu adevarat o bagheta magica. Efectul nu consta doar in iluminarea instantanee a conturului ochilor, ci si in ameliorarea vizibila a texturii pielii. Dupa doar cateva aplicari, pielea a inceput sa se transforme treptat, devenind din ce in ce mai neteda, mai putin congestionata si mai supla. Este fara indoiala cea mai eficienta crema de ochi pe care am folosit-o vreodata si un produs “investitie”, din care nu as ezita sa imi fac chiar in acest moment un mic stoc.

Daca veti avea curiozitatea sa incercati unul dintre produsele din gama Prodigy Cellglow, veti observa cu siguranta nuanta fina de roz a cremelor. Ei bine, acei pigmenti rose contribuie la efectul de luminozitate instant, captand si reflectand lumina, si mai mult decat atat, neutralizand cenusiul pielii afectate de poluarea urbana.

Iar pentru ca tot am ajuns la acest capitol, special pentru imbunatatirea imunitatii pielii, Helena Rubinstein a integrat in gama Powercell o serie de produse cu actiune complementara, la baza carora se afla milioane de celule stem de origine vegetala, cu rol de fortifiere a barierei protectoare a pielii, ameliorare a imperfectiunilor si stimulare a metabolismului celular. Dintre acestea, inainte de a supune testarii gama Prodigy Cellglow, am incercat serul Powercell Skinmunity, un produs cu o consistenta apropiata de cea a unei emulsii laptoase, care contine 94% ingrediente naturale si care este potrivit oricarui tip de piele, inclusiv celei sensibile sau reactive.

Dupa primele doua saptamani de utilizare, am remarcat ca pielea mea nu se mai usuca atat de repede, semn ca pierderile de apa transdermice au fost limitate. Acest lucru s-a tradus printr-un aspect mai plin, mai odihnit si mai luminos. Odata redus stresul oxidativ, celulele isi pot indeplini mult mai bine functiile, iar oxigenul si nutrientii ajung sa fie transportati in mod optim. Explicatia rezida tot in stiinta aflata la baza formulei: echipa de cercetatori care colaboreaza cu brandul Helena Rubinstein a extras celulele stem dintr-o planta extrem de rezistenta, care creste in cel mai nordic punct al Frantei, pe care le-a replicat in conditii de laborator, multiplicandu-le de cateva milioane de ori si pastrandu-le ulterior in conditii speciale, intr-un incubator, pentru a nu le fi alterate proprietatile. Aceasta planta, care poarta denumirea Samphire, se numara printre speciile protejate, avand un mecanism de aparare extraordinar si o putere antioxidanta incredibila: creste in conditii extreme, si s-a adaptat uimitor acestora, absorbind apa, insa izoland sarea din aceasta.

Helena Rubinstein a intretinut colaborari stranse cu medici specializati in chirurgie plastica si recuperatorie, iar asa cum am mentionat in randurile anterioare, brandul a continuat dezvoltarea de produse inspirate de procedurile estetice, apeland la know-ul si expertiza Dr. Pfulg, fondatorul Laclinic Montreux si unul dintre medicii care au facut munca de pionierat in arealul chirurgiei estetice a fetei. Rezultatul: gama Replasty, conceputa pentru pielea care are cea mai mare nevoie de refacere la nivel structural. La baza formulelor, se afla Pro-xylane, un ingredient activ capabil sa restructureze tesuturile de sustinere ale pielii, si prin aceasta sa redea volumul si densitatea cutanata. Insa despre aceasta gama tratament, voi povesti intr-un articol dedicat, dupa ce voi testa fiecare produs in parte.

Citeste si despre parcursul Helenei Rubinstein in universul frumusetii.

In Romania, produsele Helena Rubinstein sunt disponibile incepand cu acest an, exclusiv la Douglas (boutique-urile din Baneasa Shopping City si Cluj-Napoca, si online pe www.douglas.ro).

Fotografiile au fost realizate in apartamentul prezidential din cadrul JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Multumiri pentru sprijin si pentru gazduire.

Reperele cosmeticii de avantgarda sau stiinta asezata in slujba frumusetii

Helena Rubinstein: constelatia frumusetii eterne

Reperele cosmeticii de avantgarda sau stiinta asezata in slujba frumusetii

Concentrat de vitamina C pentru un ten mai sanatos, mai uniform si mai tanar

Articole recente

Impartaseste-mi opinia ta

error: Content is protected !!