In anumite spatii frumusetea este invocata fara a fi necesara transcrierea unui discurs zgomotos a carui singura menire este aceea de a polua fonic receptorul. In anumite spatii, creativitatea este plasmuita dintr-o coala de un alb imaculat, arogandu-si multiple fatete, permitandu-si exersarea capriciilor si conturand iluzii descinse parca printr-un portal misterios din lumi indepartate.
Pe Strada Madrid la numarul 4, soarele amiezii de octombrie alinta frunzele in nuante de mahon asternute pe astfaltul neutru. Pasii ma poarta inspre poarta din vila alba care emana o liniste aproape nefireasca. La intrare, pe o masuta alba rotunda din fier forjat, ma intampina un ghiveci cu flori rosu framboise si ma astept ca din clipa in clipa sa aud clinchetul paharelor de cristal si acordurile unei partituri de George Gershwin, inspirata de Parisul primelor decade ale secolului XX.
Admir pentru cateva momente curtea interioara pavata cu dale de piata late, apoi apas cu incredere clanta din fier a usii din lemn albe. Un zambet larg mi se asterne pe chip odata ajunsa in interiorul vilei. Parfumul crinilor ma invaluie intr-o imbratisare duioasa si ma subjuga fara drept de apel. Mirajul frumusetii transpare din fiecare ungher al lounge-ului generos cu tavan inalt din care se prelinge cu gratie un candelabru cu brate serpuitoare.
Crengi albe se unduiesc de-a lungul peretilor, sustinand rochiile dantelate M. Marquise parte a noii colectii toamna-iarna 2013-2014. Din spatele altor doua usi se aude discret murmurul masinilor de cusut, iar printr-una dintre ferestre intrezaresc cateva mostre de materiale. Andreea Marcuta, fondatoarea si sufletul M. Marquise ma tenteaza cu o ceasca de cafea, in timp ce imi prezinta noile piese.
Privirea imi este captata de o rochie din dantela groasa neagra dublata de un body, pe care nu rezist sa nu o probez. Talia imi este marcata perfect, fermoarul prelung imi permit sa o imbrac usor, body-ul imi contureaza ideal silueta fara a o constrange, iar dantela din lana imi dezvaluie insinuant picioarele. Ma gandesc ca ar fi trebuit probabil ca body-ul sa fie putin mai lung sau sa port o pereche de ciorapi aparte. Insa in cateva secunde, imi impachetez bine toate aceste ganduri si le inchid cu un lacat a carei cheie o arunc, asa cum procedez de fiecare data cand conformismul incearca sa imi incetoseze mintea. Nu este sub nicio forma prea mult, atata timp cat imaginea mea in oglinda a reusit sa ma determine sa radiez prin toti porii.
In biroul Andreei, observ o alta rochie din matase de un albastru care emana o armonie celesta. O imbrac fara ezitare si revin in lounge, simtindu-ma stapana casei si gata sa imi astept invitatii la un ceai de dupa-amiaza, 5 o’clock sharp. Fermoarul ascuns al rochiei s-a oprit pe linia soldurilor, dezvaluind dantela fina prelinsa pe spate. Brusc uit ca ma aflu la mijlocul lui octombrie si imi imaginez plimbandu-mi trena rochiei printr-o gradina primavaratica, in mijlocului unei naturi care renaste si care imi prilejuieste la fiecare pas surprize vegetale concentrate in vitamine pentru suflet.
O salopeta neagra asezata langa un deux-piece cu pantaloni fuchsia, ma transpune intr-o noua poveste. Acelasi spate decupat cu aplicatii dantelate si pantaloni croiti perfect pe silueta mea care acum pare alungita precum tija care sustine o floare rara. Nu mai simt nevoia unor explicatii suplimentare, ci imi doresc sa iau cu mine pe noptiera povestile M. Marquise, scrise de Andreea Marcuta cu o caligrafie superba si retranscrise de mine in momentul trairii lor.
Visul modei, mai viu ca niciodata, protejat de crinii al caror simbolism nu transpare gratuit si plasmuit in realitate de oglinzile care reflecta cu prisosinta prea plinul interior. O prezenta, nu doar un umeras mobil, o imagine pe care niciun muritor nu o poate uita. Astazi as putea fi mai putin excentrica decat ieri, insa mult mai senzuala. Sau poate as inversa cu totul raportul. Insa cel mai bine mi-as lua agenda si mi-as programa urmatoarea intrevedere la showroom cu Andreea si a sa echipa de creatie. Deja gandurile imi zboara la alte doua rochii pe care din lipsa de timp le-am plasat in stand-by.
