Ten lipsit de luminozitate, cearcane mai evidente, piele uscata, par care pare sa isi piarda densitatea. Uneori cautam raspunsul intr-un serum mai performant, intr-o crema noua sau intr-un tratament cosmetic. Dar exista momente in care oglinda ne invita sa privim mai departe de suprafata pielii. Spre interior.
In beauty apar periodic concepte care devin virale peste noapte. Unele dispar la fel de repede, altele au in spate o realitate biologica suficient de interesanta incat merita investigata. Unul dintre termenii despre care se vorbeste tot mai mult este „ferritin face”. Vogue i-a dedicat recent un articol, pornind de la conversatiile aparute in social media despre legatura dintre rezervele scazute de fier si anumite modificari vizibile la nivelul fetei, pielii, parului sau unghiilor.
Trebuie spus de la inceput un lucru important: „feritina face” nu este un diagnostic medical. Nu exista un anumit tip de chip care sa ne permita sa privim o persoana si sa spunem ca are deficit de fier. Exista insa semnale ale organismului care, atunci cand apar impreuna cu alte simptome, pot justifica o investigatie mai atenta.
Feritina este una dintre principalele proteine prin care organismul stocheaza fierul. Daca fierul circulant ne poate spune ce cantitate este disponibila la un anumit moment, nivelul feritinei ofera informatii importante despre rezervele de fier ale organismului. Iar aici apare una dintre nuantele despre care se vorbeste prea putin. Rezervele de fier pot incepe sa scada inainte ca hemoglobina sa ajunga la valori care indica anemie.
Cu alte cuvinte, o persoana poate avea deficit de fier fara sa fie, cel putin pentru moment, anemica. Este unul dintre motivele pentru care sintagma „analizele mele au iesit bine” poate fi uneori insuficienta, mai ales daca prin analize ne referim doar la hemoglobina.
Fierul este esential pentru formarea hemoglobinei si, implicit, pentru transportul oxigenului catre tesuturi. Atunci cand rezervele devin insuficiente, organismul incepe sa prioritizeze procesele vitale. Iar pielea, parul si unghiile pot fi printre structurile in care anumite modificari devin vizibile.
Literatura medicala descrie, in contextul deficitului de fier, manifestari precum: paloarea pielii, uscaciunea sau aspectul mai aspru al acesteia, cheilita angulara – acele fisuri dureroase care apar uneori la colturile gurii, modificari ale unghiilor si, in anumite situatii, caderea difuza a parului.
De aici pana la ideea ca putem diagnostica o carenta privind pur si simplu un selfie este insa o distanta foarte mare. Una pe care, in mod voit si lipsit de orice urma de responsabilitate pentru informatia transmisa, social media are tendinta sa o ignore.
Poate acesta este aspectul pe care as insista cel mai mult. Un ten tern nu inseamna automat feritina scazuta. Cearcanele nu inseamna automat deficit de fier. Iar caderea parului nu poate fi atribuita automat unei singure valori dintr-un set de analize.
Aspectul pielii este influentat de genetica, somn, stres, expunerea la radiatii UV, hidratare, fluctuatii hormonale, afectiuni tiroidiene, alte deficiente nutritionale, dermatite, medicatie, inflamatie si numeroase alte conditii. La fel, caderea parului poate avea cauze hormonale, genetice, metabolice, inflamatorii sau poate aparea dupa perioade de stres intens, restrictii alimentare, boala ori fluctuatii majore ale greutatii corporale.
De aceea, chipul poate ridica o intrebare. Nu poate pune un diagnostic. Iar mie tocmai aceasta perspectiva mi se pare valoroasa: sa invatam sa observam corpul fara sa il diagnosticam singuri.
Nici aici lucrurile nu sunt alb-negru. Organizatia Mondiala a Sanatatii utilizeaza, pentru adultii aparent sanatosi, valori in jurul pragului de 15 µg/L pentru definirea deficitului de fier.
In practica medicala si in literatura recenta, valori sub aproximativ 30 µg/L sunt frecvent considerate sugestive pentru depletia rezervelor de fier, in functie de contextul clinic. Trebuie tinut insa cont de un detaliu esential. Feritina este si proteina de faza acuta. Asta inseamna ca prezenta inflamatiei in organism ii poate creste valoarea. Prin urmare, o feritina aparent satisfacatoare nu exclude intotdeauna deficitul de fier atunci cand exista un proces inflamator.
Din acest motiv, interpretarea corecta nu inseamna niciodata sa luam un singur numar din buletinul de analize si sa il comparam cu ceea ce am citit pe internet. Medicina inseamna context si nu se practica „dupa ureche” sau in goana dupa like-uri.
Caderea parului este probabil motivul pentru care feritina a devenit atat de populara in conversatiile din beauty. Nivelurile scazute sunt frecvent investigate in cazul alopeciei difuze si exista cercetari care au identificat asocieri intre rezervele reduse de fier si anumite tipuri de cadere a parului.
Dar stiinta nu sustine formula simplista: feritina mica = cauza sigura a caderii parului. Studiile nu sunt perfect uniforme, iar alopecia are numeroase cauze posibile. Este motivul pentru care ideea de a lua fier pur si simplu pentru ca „imi cade parul” mi se pare una dintre acele scurtaturi de wellness care pot face mai mult rau decat bine.
Pentru ca fierul nu este un supliment cosmetic. Organismul nu are nevoie de „cat mai mult”, ci de cat are nevoie. Suplimentarea trebuie facuta atunci cand exista o indicatie reala, ideal stabilita dupa evaluare medicala si analize relevante.
La fel de important ca identificarea deficitului este sa intelegem de ce a aparut. Menstruatiile abundente, aportul alimentar insuficient, sarcina, pierderile digestive, anumite afectiuni gastrointestinale sau absorbtia deficitara sunt doar cateva dintre cauzele posibile. Un tratament inteligent nu se limiteaza la corectarea unei cifre.
Ani de zile, industria beauty ne-a invatat sa privim pielea aproape exclusiv din exterior. Curatare. Exfoliere. Serum. Crema. SPF. Proceduri. Toate au rolul lor si toate pot avea rezultate extraordinare atunci cand sunt bine alese. Dar frumusetea pielii este rezultatul unui dialog permanent intre dermatologie, endocrinologie, nutritie, somn, stres, stil de viata, microbiom, hormoni, circulatie si genetica.
Un serum poate imbunatati luminozitatea pielii. Nu poate corecta un deficit de fier. Un tratament profesional poate imbunatati textura si calitatea pielii. Nu poate inlocui identificarea unei probleme metabolice. Iar un concealer foarte bun poate ascunde temporar oboseala chipului. Nu ne spune de unde vine aceasta oboseala.
Poate acesta este unul dintre cele mai interesante lucruri pe care noua generatie de beauty incepe sa le inteleaga: pielea nu este separata de restul organismului. Este parte din el. Si, uneori, ceea ce observam in oglinda este doar primul indiciu al unei conversatii mult mai complexe care se desfasoara in interior.
De aceea, nu cred ca trebuie sa ne diagnosticam dupa chip, in schimb merita sa invatam sa il observam. Frumusetea, atunci cand o intelegem dincolo de aparente, este si estetica. Dar sa nu uitam ca este, inainte de toate, biologie.
