Privilegiul de a construi cel mai bine pentru tine

Ai identificat agenda perfecta care te va acompania anul acesta? Ti-ai ordonat rezolutiile si le-ai incercuit cu rosu pe cele mai arzatoare? Pentru prima data, la inceputul acestui nou capitol de experiente, nu am facut nimic din toate acestea. In schimb, mi-am oferit libertatea de a respira in tihna, recapituland cat se poate de realist ultimii cinci ani de freelancing si de antreprenoriat, atat pentru a clarifica anumite aspecte, cat si pentru a-mi extrage cateva invataminte nescrise, dar traite cap-coada. Asadar, daca iti doresti ca in 2019 sa faci o schimbare radicala in viata ta si sa devii propriul sef, iti impartasesc cele mai importante lucruri pe care eu le-am invatat din 2013 incoace, dupa aproape zece ani petrecuti in mediul corporate. Pentru mine toata aceasta perioada a fost un real privilegiu. Privilegiul de a construi cel mai bine pentru mine.

Detest din rasputeri lucrurile repetitive, insa de-a lungul acestui articol vei intalni de multe ori declinari ale verbului “a construi”. Nu este defel o obsesie personala, ci o deprindere exersata inca din anii copilariei si ulterior transformata intr-o mantra a tuturor proiectelor, indiferent de natura acestora. Pentru mine a construi ceva, orice, de la un interviu, articol de analiza, review cosmetic sau o strategie de comunicare pentru un brand, inseamna timp si rigurozitate. Nu cred si nu am crezut niciodata in trainicia lucrurilor grabite, impachetate oricum doar pentru a fi livrate si plamadite peste noapte. Vei spune ca traim intr-o epoca in care avem la dispozitie toate metodele necesare pentru o constructie accelerata, insa pe mine experienta m-a invatat ca nu intotdeauna mai repede inseamna neaparat mai bine. Am fost dintotdeauna un om extrem de eficient, insa m-am ferit din rasputeri de mirajul multiplicarii rapide si de “arderea” unor etape esentiale. Chiar daca acest lucru a insemnat sa inot mai tot timpul impotriva curentului. Desigur, nu mi-ar fi displacut catusi de putin ca anumite perioade sa decurga poate mai putin anevoios, insa atunci cand ramai fidel crezurilor tale si nu esti dispus sa faci concesii de la calitate, inevitabil capeti anduranta. Pentru mine nimic nu a venit usor, ci prin foarte multa munca, mare parte din ea deloc instagramabila sau glam. Iar odata cu antreprenoriatul si cu punerea la punct a agentiei de comunicare specializata in arealul beauty, fashion si premium lifestyle – Ladylike Communication – a venit si o noua provocare. Una care a reusit sa ma determine sa functionez dupa mai multe reguli decat am facut-o in toti cei aproape 15 ani de cariera. Numai ca de data aceasta, regulile nu au fost trasate de altii, ci exclusiv de mine:

Expertiza si drag de profesie vs. titulaturi care gadila auzul

Un lucru pe care foarte putini il cunosc este acela ca inainte de a avea conturi de facebook si de Instagram, am petrecut aproape opt ani luand interviuri cu reportofonul in mana, facand poze doar atunci cand articolul cu pricina imi impunea acest lucru si cu programare prealabila a unui fotograf din redactie si investind constant in formare profesionala, indiferent ca acest lucru inseamna sa lucrez foarte mult in avans pentru a lasa lucrurile in ordine la birou si pentru a putea merge la un curs de specializare, sau sa imi anulez planurile de iesit in oras seara in favoarea lecturii. Privind in urma nu consider ca am sacrificat nimic, ci doar mi-am urmat drumul, fiind perfect constienta ca doar prin educatie, organizare si munca imi voi putea transforma visele in realitate. Stii vorba aceea conform careia divinitatea iti poate fi favorabila, insa nu si lucreaza in locul tau? Ei bine, in cazul meu exact despre asta a fost vorba. Si nu m-am dat in laturi de la munca, mai ales cand am ales calea freelancing-ului si a fost necesar ca o perioada sa dublez sau sa triplez efortul.

Daca ai doar 3-4 ani de activitate in mediul online si ai plonjat direct in caruselul selfie-urilor si al filtrelor de Instagram, lucrurile despre care iti vorbesc par sa se fi intamplat la ani lumina distanta. Insa toate aceste aspecte greu de conceput in prezent, au constituit pentru mine un real avantaj competitiv. Si asta pentru ca inainte de a dori sa ai o functie inscrisa pe cartea de vizita, trebuie sa si cunosti in amanunt cu ce responsabilitati vine la pachet respectiva. Mai precis, cum se face “the hard way”, de la idee pana la materializarea propriu-zisa. Daca nu esti curios sa descoperi, daca nu resimti placere in ceea ce faci si daca te lasi doar purtat de valul tendintelor de moment, cel mai inteligent lucru pe care il poti face este sa iti indrepti atentia asupra unei alte activitati. Nu trebuie sa percepi defel acest lucru ca pe un esec, ci ca pe o lectie despre tine absolut necesara pentru a-ti construi un viitor profesional consistent si relevant. Si pentru a lucra cu drag, nu doar “de dragul trecerii timpului” si culegerii laurilor. Mai devreme sau mai tarziu, atat lucrurile cat si oamenii se cern.

Timp inteligent alocat si organizare pana in cel mai mic detaliu

In urma cu ceva timp, vazandu-mi agenda si zecile de notite, post it-uri si remindere, o prietena imi asemana regimul de viata cu cel al unei divizii din armata. Nu imi percepusem niciodata programul in acest fel, insa afirmatia nu era defel una gresita. Oricat de bizar ar suna, munca de freelancer este o munca de inrolare permanenta intr-un sistem care nu lasa loc de ezitari si care nu permite sincope – ca in armata.

Intr-o prima etapa ai impresia ca dispui de toata libertatea din lume, ca poti face ce vrei cu timpul tau si ca nu e nimic in neregula sa lucrezi noaptea si sa iesi la intalniri si evenimente ziua. Departe de mine gandul sa iti sugerez cum sa iti desfasori activitatea, fiecare stie ce este mai bine pentru el, insa iti garantez ca pe termen lung avantajele organizarii surclaseaza orice impresie de libertate profesionala. Pe vremea cand lucram in redactie, transformasem orele putine de somn intr-o adevarata virtute, insa freelancing-ul mi-a demonstrat ca in toata ecuatia nu era absolut nimic de glorificat. Sa dormi prea putin sau sa nu dormi aproape deloc, nu inseamna ca esti 101% dedicat profesiei sau ca esti extrem de constiincios, ci doar ca te confrunti cu o problema grava de time management. Si mai mult decat atat, ca esti angrenat intr-un cerc vicios care iti anuleaza orice urma de reactie si de refuz. Ori a invata sa spui NU atunci cand simti ca nu ti se potriveste un proiect sau ca nu iti mai ramane timp pentru a trai viata in offline, este nu doar o dovada de maturizare profesionala, ci si una de buna organizare pe termen lung.

A avea viata “folder in folder”, asa cum imi spunea cineva in perioada liceului, nu este neaparat un indicator al maniei controlului, ci al perspectivei de crestere a la long. Orice parcurs are nevoie de o directie si chiar daca simti ca esti cumva ghidat de o stea norocoasa, nu te poti lasa mereu in voia sortii. Fara indoiala, anumite lucruri nu pot si nici nu sunt menite a fi controlate, insa ce depinde de tine si ce sta in puterile tale, trebuie sa aiba o ancora. Iar aceasta ancora tu decizi unde o plasezi. In ceea ce ma priveste, dupa multa vreme de raspuns solicitarilor si mail-urilor la ore tarzii din noapte, am decis ca anul acesta sa imi trasez si mai clar limitele, astfel incat sa pot lucra mai eficient, valorificand la maxim timpul alocat activitatilor profesionale. Concret, am eliminat din ecuatie, rapid si foarte simplu, elementele de distragere a atentiei, comutand pe “off” notificarile whatsapp-ului, lasandu-mi telefonul pe modul silentios atunci cand scriu sau cand sunt concentrata pe un proiect si verificandu-mi mesajele nu din ora in ora asa cum faceam pana nu demult, ci la interval de 3-4 ore. Asta nu inseamna ca ma implic mai putin sau ca nu mai acord aceeasi atentie unui proiect sau unui client, ci dimpotriva, ca lucrez mai bine si mai eficient. Nu pot face tot si deodata, nu pot fi in acelasi timp pretutindeni (si pe mail, si concentrata la un text, si la un eveniment, si intr-o intalnire, si cu ochii pe ceas, si cu idei geniale pentru o campanie, si pe aplicatiile de social media, si eventual si la dispozitia oricui la orice ora) si in niciun caz nu pot si nu vreau sa ma implic in mai multe proiecte decat pot face. Si nu oricum, ci la cele mai inalte standarde, asa cum sunt obisnuita si asa cum consider ca este profesionist.

Identitate si consecventa

La final de saptamana, mi-am creat un obicei din a aloca cateva ore bune lecturarii studiilor referitoare la tendintele de business, social media, new journalism sau branding. Este esential sa cunosc tot ce se intampla in aceste areale, insa extrag atat cat am nevoie si cat consider a fi relevant pentru activitatea mea profesionala.

Modus operandi-ul meu a ramas (cu foarte mici exceptii) neschimbat de-a lungul anilor si asta pentru ca mereu am vrut sa ma regasesc in ceea ce intreprind. Si sa ma regaseasca si altii, chiar in absenta unei semnaturi la final de articol, proiect etc. Inca de la bun inceput mi-am dorit sa seman cu mine. Doar cu mine. Acesta a fost si unul dintre motivele care mi-a ingreunat de nenumarate ori calatoria in universul frumusetii, insa care pe de alta parte a si facut-o sa merite. Din plin! Nu contest ca tehnologia evolueaza, ca numeroasele platforme si aplicatii ne fac viata mai usoara si cateodata chiar mai buna, insa este extrem de usor sa cazi prada mirajului uniformitatii si uitandu-te prea mult in dreapta si in stanga, sa ajungi sa te abati de la propriul drum. In cei 15 ani de cariera pe care ii aniversez in 2019, am reunit in jurul meu doar o mana de oameni dragi, oameni muncitori care fac multe lucruri interesante si care nu cer niciodata nimic, oameni care ma inspira si pe care de fiecare data cand ii intalnesc, simt ca invat ceva nou. Tot acesti oameni m-au indemnat in repetate randuri sa fac mai mult si mai “la moda”, insa m-au inteles cand am refuzat politicos tentatiile. A intreprinde doar lucrurile in care cred cu tarie, mi s-a parut mereu mai important decat a face lucrurile in trend. Am scris dintotdeauna (foarte) mult si detaliat, nu am tinut cont de nicio metoda SEO, nu mi-am ales subiectele in functie de cele mai cautate teme si mi-am indeplinit profesia asa cum am stiut eu mai bine. Publicul meu nu lasa comentarii cu zeci de emoticoane, intra pe blog pentru ca stie ca are de citit, nu doar de admirat poze si are incredere in ceea ce recomand pentru ca nu a fost dezamagit niciodata.

Poti fi lejer un numar in agenda cuiva, mai ales ca nimeni nu te vrea unic. Insa in egala masura poti fi si o voce. Este o chestiune de alegere. Doar ca pentru asta trebuie sa fii consecvent, sa nu grabesti lucrurile, sa iti conturezi o identitate clara si iti asumi ca vei fi intotdeauna altfel. In cel mai bun sens cu putinta.

Credit foto: Dragos Alexandru

Outfit: Fascinator din catifea rosie Fleurs de Papillons, mantou din stofa de lana fina Andrea Tincu

Privilegiul de a construi cel mai bine pentru tine

Glamglow Volcasmic Matte Glow Moisturizer: secretele unei creme cu adevarat magice

Privilegiul de a construi cel mai bine pentru tine

Ladylike Readings: lecturi de incalzit sufletul si atras simturile intr-o calatorie care te face sa iti doresti mai mult de la noul an

Articole recente

Impartaseste-mi opinia ta