Ieri seara, in sala “Atelier” a Teatrului I.L.Caragiale, Adrian Oianu si-a prezentat colectia cu nr. 16, pe care a intitulat-o sugestiv “Not Cool”. Prin urmare, o parte din concept a fost dezvaluit de la bun inceput, restul urmand a fi completat prin punere in scena si stilizare. Asa cum era firesc, Adrian Oianu a mizat si de data aceasta pe rochii. Rochii care au invaluit silueta, urmand linii precise, fara a constrange sau a incorseta in vreun fel.
Adrian Oianu a reusit sa creioneze o poveste in care personajele functioneaza ca suport de transmitere a mesajelor. Pasajele sunt asezate intr-o ordine aleatorie, iar perceptia proprie este menita sa le confere sens. Intreaga istorie este construita ca un puzzle, in care nu exista insa un altgoritim de dispunere a pieselor. Fiecare element isi gaseste locul sau, dat fiind ca asa este firesc si natural sa se intample.
De data aceasta femeia care poarta rochii Oianu (ieri seara am observat cateva invitate purtand creatii semnate de designer, un semn de apreciere in plus) se dezice de tot ceea ce in mod absolut gratuit se prezinta a fi “cool”. Termenul a patruns atat de adanc in vocabularul cotidian, incat si-a pierdut cu totul intelesul si s-a transformat intr-un colac de salvare, menit sa ne ridice la suprafata atunci cand nu stim cum anume sa descriem o situatie, o persoana sau un obiect.
Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat si pe care le apreciez in continuare la Adrian Oianu este modul perfect in care stie sa puna in valoare un concept si in care stapaneste personajul, prin mesajul si atitudinea imprimate. Asta pentru ca se poate vorbi despre un stil recognoscibil Adrian Oianu, concretizat in directii care nu au ca punct de plecare, in mod necesar, tendintele internationale.
