I Am Number Four

Ieri seara, alaturi de prietena mea Marie Jeanne am raspuns invitatiei Cinema City la vizionarea in avanpremiera a filmului “I Am Number Four”. Povestea nu este una menita sa impuna o noua teorie, ci sa readuca in prim-plan elementele care incep sa preocupe din ce in ce mai mult oamenii de stiinta si care in ultima vreme sunt intens promovate in presa internationala sub diverse forme.

Dincolo de imersiunea unor personaje cu intentii distructive si de incercarile constante ale eroului peliculei (Alex Pettyfer) de a se impotrivi acestora, am regasit un scenariu bine structurat, care nu se pierde in detalii si care incearca sa nu suprasolicite temele deja uzitate in cinematografie.

Citeam luna aceasta un articol care tine primele pagini ale revistei Time si care oricat de apocaliptic ar parea la prima vedere, merita studiat cu atentie. Destinul speciei umane s-ar putea schimba radical in urmatorii 50-100 de ani, iar singularitatea noastra in univers este pusa in discutie dintr-o perspectiva stiintifica cat se poate de serioasa. Nu mai este vorba despre presupozitii si nici despre teorii nascute de mintea unui ufolog infocat.
Realitatea iese la iveala, depasind viteza exploziei solare si ne loveste in plin. “I am number 4” nu isi doreste sa mai stabileasca un record de casa, ci tine un discurs presarat cu pasaje alerte, despre umanitate in cel mai pur sens. Desigur, efectele speciale si gadget-urile sunt menite sa condimenteze pelicula si sa o faca digerabila pentru toate categoriile de public.. altminteri am fi asistat la un documentar fara prea mult aplomb pentru anumite segmente.
Uneori imperfectiunea este mai incitanta si este un bun care intrece ca valoare sistemele sofisticate din punct de vedere tehnologic. Cea de a doua jumatate a filmului demonstreaza din plin acest lucru, lasand loc unei continuari sau pur si simplu ridicand o intrebare. Va invit sa mergeti sa vizionati filmul, fie doar si pentru o tema de reflectie. In curand in Romania vor fi lansate si volumele cu acelasi titlu.