Am fost dintotdeauna curioasa sa aflu ce se petrece de fapt pe taramul magic al frumusetii, in spatele oglinzii fermecate nascatoare de iluzii ale independentei. Si foarte multi ani am crezut ca inaltimea tocurilor se afla in stransa legatura cu abilitatea de a cuprinde cu acuratate maxima detaliile care alcatuiesc intregul. Recent insa, am constientizat faptul ca voiajul pe tocuri inalte echivaleaza cu un zbor transatlantic la clasa business: ai o perspectiva de ansamblu pur si simplu uimitoare, insa micile piese care alcatuiesc cadrul dispar odata cu bulele de sampanie inaltate in vazduh. “Fasten your seat belts”, urmeaza o perioada de turbulente stilistice la joasa altitudine.
Una dintre regulile de baza in arealul estetic (la fel ca in multe alte domenii) este ca mai putin devine mai mult. Sau altfel spus, prea multe obiecte conduc la un dezechilibru vizual si la un derapaj inerent. Valoarea nu are un pret bine stabilit, insa in societatea de consum dorinta de acumulare si de posesie surclaseaza comorile inestimabile ascunse in povestea unica a fiecarei piese invitate in dressing. Nu este nimic altceva decat mirajul satisfactiei imediate, care asemenea unui meniu fast food, confera satietate si confort psihic pe moment, insa care lasa un gol aparent inexplicabil pe termen lung. V-ati intrebat vreodata de ce la scurt timp dupa intrarea in posesie a “obiectului dorintei” entuziasmul initial scade vertiginos? Ei bine, pentru ca adevarata valoare, aceea care aduce implinire, gratie si eleganta, poarta cu sine patina timpului si reflecta in fiecare capitol atat personalitatea purtatorului, cat si nevoile acestuia raportate la mediul inconjurator.
Nu as putea vreodata sa ma erijez intr-o sustinatoarea a simplitatii duse la extrem si departe de mine gandul de a pleda in favoarea renuntatii complete la acele mici artificii de stil care aduc savoare traiului cotidian. Mai ales ca cele mai importante momente le-am trait si continui sa le traiesc de la inaltimea pantofilor stiletto cu toc de 12 cm. Insa vine un moment in viata care te face sa privesti lucrurile putin mai nuantat, cu mai multa deschidere si poate cu o doza mai mare de realism. Si nu in ultimul rand, cu mai multa ingaduinta fata de propria persoana. Momentul cu pricina l-am trait la scurt timp dupa trecerea in liga #30sandcounting si marturisesc ca mi-au fost necesare cateva luni bune pentru a intelege ca de fapt fericirea nu se contorizeaza in centimetri, ci rezida in capacitatea de a-ti asuma confortul fara urma de compromis.
O schimbare de optica (nu neaparat mai multe dioptrii ci mai bine calibrate) devine din ce in ce mai posibila in contextul redefinirii stilistice si al redescoperirii de sine. Marginalizati ani la rand intr-un colt al dressing-ului si rezervati exclusiv training-urilor la sala sau excursiilor montane, pantofii sport-casual nu doar ca au devenit mai atractivi si mai dezirabili, ci si privilegiati in ecuatia fashion. Integrandu-i in mod constant atat in tinutele de zi smart-casual, cat si in cele relaxate de weekend, am descoperit mai multe secrete (despre mine) decat mi-as fi putut imagina: un alt traseu spre locurile de intalnire preferate sau spre boutique-urile fashion (cu 10 minute poate mai lung, insa mult mai relaxant vizual), cateva exercitii suplimentare de stil, cu o doza generoasa de fantezie si umor (opuse celor rationale si cu finalitate bine conturata, rod al profesiei exersate de peste un deceniu) si o lista deschisa cu invitatii la promenade tihnite acompaniate de cele mai frumoase apusuri.
Mai mult decat atat, coborand de pe tocuri si delectandu-ma cu pantofii sport-casual preferati, am operat si un mic experiment pe care l-as putea rezuma intr-o formula extrem de simpla: “calitatea prestantei”. Ce anume face ca o coloana vertebrala sa stea dreapta: postura impusa de inaltimea tocurilor si automatismele implicite sau absenta rigiditatii? Frumusetea este inainte de toate o chestiune de amor propriu, de optimism, de candoare, de stralucire interioara, de armonie (de la gestica si pana la mimica) si de discurs (verbal dar mai ales non-verbal).
La fel ca si mersul pe tocuri inalte, pasitul in pantofi fara toc se invata. Si odata cu el, lectiile unui stil de viata ajuns la maturitate in cel mai bun sens posibil: mersul in tenisi care poate fi cel putin la fel de fascinant si de senzual ca cel pe tocuri, fluiditatea miscarilor altminteri controlate, surpriza asocierii celor mai simple piese vestimentare intr-un look imposibil de reprodus in absenta unei atitudini de rigueur (o rochie maxi din poplin asociata cu sandale plate sau o rochie camasa din denim purtata cu tenisi pot genera mai mult “spectacol” autentic decat o rochie de bal decoltata excesiv) si arta de a-ti face simtita prezenta, nu de a o semnala.
Credit foto: Dragos Alexandru
Casual shoes: ECCO
Skincode Essentials SPF 50+: protectie maxima pentru un ten luminos cu o culoare perfecta
Articole următoare
