Am ajuns aseara acasa extrem de obosita insa cu un sentiment de bucurie nespusa dupa ce am vazut prezentarea Dorin Negrau SS 2009. La ora 00:00 eu scriam despre cum a fost. Nu am putut adormi pana nu am terminat de asternut in word tot ce aveam de spus. Si inca cuvintele nu pot descrie suficient senzatia. Mai jos aveti o parte din cronica, iar aici aveti varianta completa.
Exista putine lucruri in Bucurestiul inecat in trafic si praf care sa te bucure la modul cel mai sincer cu putinta. Mai ales daca afara e frig, ploua si te afli asa ca mine, la prezentarea lui Dorin Negrau, cu tocurile de la pantofi acoperite de noroi… ca deh vremea de afara nu te intreaba unde te duci si nici daca ai pantofi de schimb in geanta.
Ceea ce nu ar fi o idee tocmai rea date fiind circumstantele. Noroc ca in geanta sa mai gasesc servetele. Revenind insa la prezentarea lui Dorin Negrau la care cu mare drag am luat parte aseara, trebuie sa va spun ca a fost ca o oaza de liniste intr-o mare de agitatie. Un mod perfect de a incheia o zi de luni pe care o consideram a fi ratata.
Muzica cu iz interbelic m-a facut sa ma gandesc cu nostalgie la fotografiile pe care bunica si acum le mai are pastrate in albume. Acele fotografii care prezentau in adevarata lor esenta femeile acelei perioade. O perioada pe care Dorin Negrau a stiut cum sa o reinvie.
Esti norocoasa pentru ca poti participa la prezentari de moda.
Frumos articol!
@Choo: oh well asta e drumul pe care l-am ales acum cativa ani si pe care il urmez cu mare placere si pasiune. Din afara lucrurile pot parea, destul de roz insa in perioadele aglomerate este un adevarat maraton. Daca treci prin Bucuresti vreodata si are loc o prezentare in perioada respectiva, da-mi un semn si te iau cu mine. 🙂
@Alex: merci merci Alex. 😀
Vai iti multumesc mult,am sa tin minte.Insa nu cred ca voi vedea Bucurestiul prea curand.:)
Dar cum ti-am spus,am sa tin minte.:D