Week-end-ul trecut la Muzeul Peles a avut loc vernisajul unei expozitii de exceptie: „Dantelele reginelor„. V-am mai povestit despre acest eveniment in posturile anterioare si iata astazi va ofer un amplu material cu detalii din interior, pe care Ioana Nicolescu, cea care a facut parte din echipa care a lucrat intens la vernisaj alaturi de doamna Adina Nanu, l-a redactat la rugamintea mea.
Mai jos aveti un fragment din articol, iar aici il puteti parcurge in intregime:
„Sinaia mi se pare ca un fund de mare, parca as inota intr-un lac sau intr-o mare” imi zice Adina Nanu. Mergem pe aleea din fata Pelesului, iar o pata de soare se joaca cu vegetatia din dreapta castelului, lasand restul intr-un un gri surprinzator de iernatic. A venit deja iarna cand nu e decat 2 septembrie?
Adina Nanu, un ghem de energie, curiozitate si vitalitate, este concentrata asupra noii ei expozitii „Dantelele Reginelor”. Langa ea ma simt batrina la cei 30 si ceva de ani ai mei, ca o bunica uitandu-se cu admiratie la nepoata ei pasionata, jucausa si plina de fantezie.
Adina publica si scrie carti, organizeaza expozitii cu viteza luminii, isi ajuta studentii indiferent unde se afla. Imi spune, cand merg la ea duminica la pranz si o vad ca se face frumoasa, ca merge rapid la un interviu la televiziune – „televiziunea e peste drum, e o prelungire a curtii mele, ma simt ca acasa„. Acum vrea sa se dedice mai mult sculpturii. Se amuza grozav si e nemaipomenit sa tii pasul cu ea daca vrei sa dansezi acelasi dans.
Week-endul trecut a avut loc deschiderea festiva a expozitiei « Dantelele Reginelor », organizata de Muzeul Peles in colaborare cu Adina Nanu si echipa ei. Adina este foarte mandra de colaborarea din sanul familiei ei. Au venit ca de obicei, cu totii, fiecare avand rolul lui bine determinat si rodat.
Adina a venit prima in recunoastere si dupa ce a intalnit gazdele muzeului, a cerut sa fie lasata singura o jumatate de ora in viitorul spatiu al expozitiei. Pe urma a inceput iuresul – barbatii din echipa tehnica carau vitrinele, muzeografii compuneau etichetele, doamnele de la sectia de restaurare au venit cu ace de cusut si de gamalie, ate, pernite, manechine de plastic si canapele. Asa au invadat cele trei incaperi rezervate expozitiei, iar tablourile si textele explicative au fost agatate pe pereti.
