In timp ce in RO spatiul virtual este invadat de noi boutique-uri online care redau intr-un spirit de mimetism pur concepte care si-au dovedit valabilitatea in randul unei clientele cu bugete de shopping generoase, in Statele Unite se cauta alternative menite sa sustina mediul profesional fashion.
Saptamana trecuta, facand revista presei internationale, am parcurs un articol in WWD privitor la un model B2B lansat de doi fosti editori de accesorii: Megan Crum si Mandy Tang. Megan si Mandy s-au cunoscut in anul 2004, ambele activand in cadrul aceluiasi departament de accesorii al W Magazine. Ulterior, drumurile lor s-au despartit, Megan ocupand pozitia de Director de Accesorii la InStyle si Mandy canalizandu-si energiile asupra MBA-ului la Columbia University.
Cu toate acestea, cele doua au mentinut legatura, iar de aproape un an lucreaza la o platforma online, pe care au si lansat-o recent: TheRunthrough.com. Nu este vorba despre un alt boutique virtual cu piese de designer irezistibile pentru care multe femei se gandesc sa faca credit la banci, ci despre un sistem care organizeaza perfect pe categorii o serie de accesorii disponibile la casele de lux, in scopul rezervarii acestora de catre fashion editori pentru sedintele foto.
Pentru inceput pe TheRunthrough.com sunt disponibile colectiile a 17 marci de prestigiu (exclusiv accesorii): Bulgari, Cartier, Van Cleef & Arpels, Donna Karan, Michael Kors, Tory Burch, Alyssa Norton, AS by Anna Sheffield, Cathy Waterman, Charlotte Bjorlin Delia, Elisabeth Bell, Finn, Kara Ross, M.C.L. By Matthew Campbell Laurenza, Made Her Think, Pamela Love si Rebecca Minkoff. Fiecare casa de lux urmeaza sa plateasca o taxa anuala care se ridica la cateva mii de dolari, insa accesul stilistilor si rezervarea pieselor pentru sedintele foto este gratuita.
Desigur, sistemul functioneaza in SUA, insa ideea nu este defel rea. In era internetului, o platforma de rezervari online, care sa scuteasca timpul petrecut in magazine, procesele verbale, caratul pungilor si drumurile dintr-un capat in celalalt al orasului, pare o solutie fireasca. Iar importanta unui asemenea demers, poate fi inteleasa plenar numai de fashion editorii care la fiecare shooting sunt supusi unei serii intensive de exercitii care rivalizeaza cu orice program de fitness la sala.
Nu ma gandesc ca in RO se va implementa prea curand o procedura similara, in conditiile in care pana nu cu mult timp in urma duceam munca de convingere cu managerii brandurilor sa realizeze niste banale cd-uri cu imagini ale pieselor disponibile in magazin, pentru a le avea la indemana atunci cand pun la punct selectiile de shopping sau cand gandesc tinutele pentru sedintele foto.
Cu toate acestea, indraznesc sa visez la zilele in care voi putea rezerva hainele si accesoriile online, printr-un sistem de tipul TheRunthrough.com, fara liste de asteptare si in deplina confidentialitate. Intrebarea care se ridica aici este una singura: in ce directie ne dorim sa evoluam? Mergem inspre Zara si imbogatim oferta de replici sau incercam sa exploram si sa gasim solutii la problemele reale ale industriei fashion, incercand sa demonstram ca inca mai avem un strop de reactie?
