Show-urile de moda primavara-vara 2011 de la Paris, Milano sau New York au adus in prim-plan o noua estetica si un model feminin demn de trecerea intr-o noua decada fashion. Dincolo de imaginile modelelor bazate pe androginitate si pe siluete umbrite, care au dominat in ultimii ani podiumurile, regasim o varietate de forme care nu mai au nimic in comun cu ceea ce a impus marimea zero.
Majoritatea designerilor au ales pentru prezentari manechine aproape necunoscute, menite sa poarte mesajul individualitatii in 2011. Uniformitatea si conformistul sunt “passé” intr-o lume a modei care simte nevoia din ce in ce mai acuta de a reveni la elementele care au definit-o in primele etape: dinamismul, expresivitatea si arta crearii detaliilor ascunse.
In vitrina fashion nu mai regasim o lume statica ci o reprezentare fireasca si personala a universului creativ si plin de semnificatii in acceptiunea fiecarei case. Ralph Pucci da nastere de ani de zile unor manechine care exceleaza la capitolul forma si originalitate. Din simple suporturi pentru piesele colectiilor sezoniere, manechinele devin creatii artistice care sunt supuse probei timpului, asemenea unor opere pe care le admiram in galeriile de arta si care de fiecare data cand intram in contact cu ele, ne provoaca un nou set de trairi.
In volumul Show semnat de Ralph Pucci exista un paragraf care sintetizeaza excelent aceasta abordare: “I continue looking for the hand of the artist to be seen – nothing mass produced. I’m constantly looking for something new and different; timeless, not trendy. I’ve always felt mannequins should be elegant, modern, edgy and hip. Furniture should be eternal, exquisitely made, something cherished forever. Art should make you think”.
“Reality is very disappointing” spunea Andrew McCarthy, protagonistul unui film din anul 1987 pe care mi-l amintesc perfect: “Mannequin”. Salvarea unui department store vine in momentul in care vitrina este adusa la viata, capatand astfel o urma de umanitate si rezonand la pulsul strazii.
Intr-o nota similara si marsand pe aceeasi idee, Karl Lagerfeld a realizat un nou scurt-metraj intitulat “Window World”, in care manechinele de inspiratie pop sunt interpretate de Magdalena Frackowiak si Baptiste Giacobini. Multi critici au privit imaginale drept bizare si departe de nota cu care ne-a obisnuit Karl Lagerfeld, insa mesajul este mult mai profund si subtil: lumea modei asa cum o stiam se schimba si trecem la un alt nivel de deschidere in care vitrina functioneaza ca o poarta mereu accesibila.
Nimeni nu incearca sa reinventeze roata. Este exact ceea ce a facut Mademoiselle Coco in urma cu foarte multi ani – aducerea modei din saloane in strada: “Fashion is not something that exists in dresses only. Fashion is in the sky, in the street, fashion has to do with ideas, the way we live, what is happening.”