Gala UAD 2014: Aitai Lorincz (Memoriile unui destin)

Povestile modei se tes la propriu in atelierul de creatie, iar materialele textile se transforma din companioni tacuti, in adevarate entitati insufletite in mainile designerilor. A stapani si a cunoaste modul in care se comporata fiecare fibra textila in parte, a putea convinge o suprafata eminamente plana sa ia forma dorita de artist, sa se unduiasca, sa se involbureze sau sa se plieze conform schemelor avute in vedere, reprezinta un aspect esential al procesului creativ, un aspect care poate trasa diferente notabile intre un experiment nereusit si o piesa a carei valoare poate fi lesne observata cu ochiul liber si decriptata in momentul atingerii suprafetei.

In cadrul cursurilor universitare, exista module dedicate manipularii textilelor, iar dincolo de acestea in arealul literaturii specializate sunt curprinse numeroase volume care ofera detalii elocvente privitoare la fiecare tehnica de lucru (drapaje, soleuri, pliseuri etc), la modalitatile de a transforma anumite suprafete, de a le conferi o tinuta sau un aspect diferit de stadiul initial, de a le restructura, reconstrui sau reinterpreta functie de efectele care se doresc a fi obtinute. Mai mult decat atat, gratie dezvoltarii uluitoare din ultimii ani a tipurilor de materiale, unele dintre acestea fiind extrem de dificil de incadrat intr-o anumita categorie (materialele tehnice, cele realizate prin prisma unor procedee de ultima generatie si care comporta caracteristici surprinzatoare in momentul purtarii – textilele care par ca plutesc atunci cand ating pielea, care imprima acea senzatie de “second skin” sau textilele care mentin o temperatura a corpului constanta indiferent de variatiunile termice), cateva volume includ mostre de textile alaturi de descrierile de rigoare, astfel incat specialistii sa le poata identifica si sa isi poata pune la punct un glosar complex.



Oricat de bine conturata ar fi o colectie de moda si oricat de relevant ar fi conceptul sau, in lipsa unei sustineri practice, a unei transpuneri adecvate a ideilor, aceasta este sortita pieirii inca de la dezvaluirea pe catwalk. Imaginati-va o rochie de seara cu un design uluitor, insa realizata din cea mai dubioasa vascoza existenta pe piata, sau un sacou cu un croi perfect studiat, insa captusit cu o tesatura sintetica nascatoare de fiori in momentul atingerii.

Importanta calitatii materialelor folosite in conturarea unei colectii este adeseori ignorata de designerii aflati la inceput de cariera, mai cu seama din lipsa suportului financiar. Insa investitia in doua sau trei textile care atunci cand sunt admirate si atinse sa cucereasca inima oricarei femei, reprezinta garantia unei relatii pe termen lung cu clientela, o relatie alimentata de cu totul alte resorturi decat cele proprii fast-fashion-ului, o relatie ce-i drept ceva mai costisitoare, insa in perfecta rezonanta cu pretentiile din ce in ce mai ridicate ale femeilor care refuza sa se imbrace pe intuneric si care au in casa cel putin o oglinda de podea in care sa se poata privi cu acuratete.

Aitai Lorincz a surprins perfect esenta unui debut reusit pe catwalk-ul modei, colectia sa de master prezentata in cadrul Galei UAD 2014 – “Memoriile unui destin”, ilustrand din plin preocuparea intensa privitoare la detaliile care imprima vestimentatiei acea aura inefabila a pretiozitatii, care pot face o femeie sa viseze in fiecare noapte la o aparitie tulburatoare intr-o rochie tesuta parca cu fire magice de zane maiestre, pe un taram caruia nu ii pot fi atribuite coordonate geografice precise.

Tesaturile punctate cu perle si pietre in asociere cu organza si tulle, stofele peliculizate, insertiile de fire metalice in tesatura sau dantelaria fina aplicata, creaza premisele unui calatorii inapoi in timp, o calatorie intr-o epoca in care eticheta, manierele, gratia si eleganta desavarsita isi dadeau intalnire in camerele cu tavane inalte inmiresmate de arome narcotice. O serie de mantouri absolut superbe se regasesc in colectia semnata Aitai Lorincz, influentate in mod evident de formele si liniile abordate de Paul Poiret, mantouri care ar fi putut defila nestingherite pe catwalk, lipsite de orice alt accesoriu.


Departe de orice referinta declarata la stilul Reginei Maria sau la caftanele boieresti, discursul estetic al lui Aitai Lorincz s-ar fi putut degreva de accesoriile capilare (nu au absolut niciun rost in look-urile conturate si mai mult decat atat, denota o stangacie teribila) sau de aplicatiile complet neinspirate, integrate intr-un styling extrem de sufocant si de dificil de digerat la nivel vizual. Explicatia este simpla: dorinta de a face dovada potentialului, dorinta de a aseza totul la un loc si lipsa unui filtru si a unei viziuni indeajuns de cristalizate.

Din perspectiva textilelor si a asocierilor acestora, colectia lui Aitai Lorincz poate constitui un exemplu cat se poate de relevant a ceea ce inseamna aplecare inspre o zona a artei cu totul aparte, o zona care continua sa ofere provocari si care este intr-o permanenta evolutie si dezvoltare. Iar intotdeauna un design oricat de banal ar parea, daca este sustinut de un suport material/textil de exceptie, va capta si va intriga de o mie de ori mai mult decat orice tinuta elaborata realizata din resturile unui stoc de acum 10 ani.

Credit foto: Daniel Robu

Gala UAD 2014: Aitai Lorincz (Memoriile unui destin)

Gala UAD 2014: Crina Moldovan (CUB)

Gala UAD 2014: Aitai Lorincz (Memoriile unui destin)

“Air France, France is in the air”: rafinament desavarsit intr-o noua campanie de imagine

Articole recente

Impartaseste-mi opinia ta